În premieră pentru România, Asociația ACCEPT a documentat timp de un an poveștile unor persoane transgender din țara noastră. Cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Transgender, Asociația ACCEPT publică cercetarea intitulată „Experiențele comunitare, individuale și juridice ale persoanelor transgender din România”.
Astăzi, 20 noiembrie 2020, Asociația ACCEPT a vorbit în cadrul unui eveniment online public despre rezultatele unei cercetări amănunțite asupra comunității trans din România. La această cercetare au luat parte 142 de persoane trans, între 16 și 60 de ani: femei trans, bărbați trans, persoane non-binare și persoane agender. Studiul vorbește amănunțit despre diferite aspecte cu care se confruntă persoanele trans din România, precum: felul în care persoanele trans (își) percep identitatea de gen, dificultățile pe care le-au întâmpinat în legătură cu tranziția (socială, medicală, juridică), natura relațiilor cu familia și cu cercul de persoane apropiate, incidentele pe care le-au avut în spațiul public, experiențele de la locul de muncă, relația cu autoritățile, relația cu sistemul și cu personalul din sănătate. Cercetarea analizează și implicațiile legislative, judiciare, comunitare și personale care se răsfrâng din necesitatea recunoașterii dreptului la autodeterminare, dar și a birocrației excesive și patologizarea psihiatrică a persoanelor transgender.
Cercetarea atrage atenția asupra perspectivei medicale depășite cu care se confruntă persoanele trans din România, dar și asupra factorilor care îi împiedică pe cei din această comunitate să trăiască în conformitate cu propria identitate de gen – de la factori care țin de persoană și de familia ei, la cei sociali sau care țin de stat și de autorități. Studiul cercetează și aspecte legate de suferința mentală a celor intervievați, subliniind încă o dată incidența ridicată a tendințelor suicidale pe care persoanele trans, oprimate la nivel social și medical, le resimt – studiul arată că 53% din respondenți s-au gândit să-și pună capăt zilelor, în timp ce 24% au și încercat acest lucru. Astfel, studiul scoate clar în evidență că persoanele trans trăiesc cel mai adesea cu teama de respingere socială și cu teama că ar putea întâmpina ostilități și violență fizică ori verbală din partea altor persoane. Aceste probleme sunt accelerate de lipsa de profesionalism a cadrelor medicale și de abuzurile suferite în cadrul sistemului de sănătate și sunt motive puternice pentru care persoanele trans evită serviciile de sănătate specializate, dar și pe cele generale.
„Aș vrea să privim aceste rezultate ca oglindind realitatea celor mai „norocoși” oameni trans din România, pentru că la această cercetare au participat cei care au ajuns în comunitățile trans și la organizații, care au găsit sprijin și soluții să înceapă tranziția, care au avut resurse emoționale, intelectuale, temporale și financiare să parcurgă cerințele anevoioase ale chestionarelor și focus-grupurilor. În realitate, cred cu tărie că situația persoanelor trans din România este mult mai grea,” a declarat Patrick Brăila, Co-președinte al Asociației ACCEPT și activist pentru drepturile persoanelor trans.